Salvarea montan? ?i speologic? în jude?ul Bihor,

de la început ?i pân? azi

Alpini?tii, speologii, turi?tii care activau în zona montan? din Bihor, de multe ori s-au g?sit în situa?ia în care s-au produs accidente în zona montan?, iar cei care inten?ionau s? ajute erau în imposibilitatea de a rezolva unele situa?iifoarte complexe.

Nu dispuneau de experien? profesional?, preg?tire specific? ?i nici echipament tehnic care s? fac? posibil ca aceste interven?ii s? fie duse la bun sfâr?it. S-a conturat necesitatea înfiin?rii unui astfel de serviciu de specialitate, la fel ca ?i în alte state cu zon? montan?.

1952 - s-au terminat 366 km de poteci turistice cu 266 de stâlpi de marcaje si 190 de s?ge?i indicatoare, având rol de ghidare si siguran?.

1952 - Somogyi Sándor organizeaz? o ?coal? de tehnici elementare în alpinism, în acela?i timp se înfiin?eaz? Clubul Voin?a Oradea.

1952 - are loc prima alpiniad? din ?ar? care a fost castigat? de clubul Oradean prin reprezentan?ii : Moldován András si Fényes György , Dr. Kerekes Pál si Papp György. De numele lor se leag? pitonarea traseelor Crucea Dreapt? , din Mijloc, Sörös ?i Kintorna.

1953 - Sörös 3A- Papp György , Fényes György ?i Dr. Kerekes Pál. 1954 - Crucea Dreapt? 4A - Papp György, Dr. Kerekes Pál ?i Kiss Béla 1956 - Crucea Mijlocie 4A - Papp György, Dr. Kerekes Pál ?i Kiss Béla 1962 - Crucea Stâng? 4A (7 noembrie)- Szabó Béla, Balogh Károly

 

1964 - Ferenczi 4A (Grota cu porumbei) Ferenczi László, Dobrai Péter ?i Szalma Mihály. În 1954 se organizeaz? primul concurs cu numele de "7 noiembrie" in Vadu Cri?ului. Pân? în 1960 au participat mai mult c??r?tori din Cluj ?i Oradea iar dup? 1960 a devenit concurs interjude?ean urmând s? fie înscris in rândul concursurilor organizate de Federa?ia de specialitate, fiind organizat în fiecare an in data de 7 noiembrie. În perioada anilor 60 în cadrul sec?iei de alpinism al Clubului Voin?a, în urma alpini?tilor aminti?i mai sus vine o nou? genera?ie de c??r?tori: Malozsák Sándor, Sas Gyula, Balog Imre, Balog Károly, Labancz József, Gogucz Éva, Újlaki Piroska, etc.

1967-1968 - pe lâng? Direc?ia de S?n?tate Public? Bihor se înfiin?eaza Asociatia Sportiva S?n?tateasectia de Alpinism coordonat? de Lörinczi Ottó. La membri existen?i în momentul respectiv, Szöllősi László (Venyige), Obermayer Péter, se al?tur? mai mul?i speologi amatori având interes s? înve?e tehnicile de baz? folosite în alpinism, din care cei mai mul?i au r?mas în club sedu?i de frumuse?ea alpinismului. Cei mai mul?i fiind de aceea?i vârst? ?i au demonstrat ca sunt c??r?tori foarte talenta?i: Ilyés Gyula , Ilyés József, Gáspár István, Wittmann Péter, Süket Imre (Zsolaj), Kiss Katalin, Erdei Gábor(Pötyi), Kajtsa Károly, Májer Ferencz, Botos János, etc.

1969 - Wild Ferencz , Rády Gábor au deschis Surplomba Neagr? 4B/ 8+ in Vadu Cri?ului.

În anul 1969 a ap?rut o Hot?râre a Consiliului de Mini?trii nr. 140/1969 care a dispus imediat înfiin?area unor servicii de salvare montane în 13 localit??i din 7 jude?e. În acest moment Bihorul nu figureaz? pe lista celor ?apte jude?e.

Experien?a a ar?tat îns? c?, în jude?, turismul de mas?, alpinismul ?i speologia au cunoscut o puternic? dezvoltare ?i propor?ional cu asta a crescut ?i num?rul accidentelor.

           Alpini?tii, speologii, turi?tii care activau în zona montan? din Bihor au profitat de fiecare ocazie pentru a atrage aten?ia liderilor politici ai  jude?ului, referitor la  necesitatea înfiin?rii Serviciului Jude?ean Salvamont.

          În 1973, la cererea domnului Toma Boerescu, ?eful salvamontului din Sibiu, or?deanul Gáspár Isvtán particip? la programul de  patrulare preventive, pe toat? durata sezounului de var?, a salvamontului din Sibiu , în M-?ii F?g?ra?.

        În 1974 Gáspár Isvtán particip? la  ac?iunea organizat? de Toma Boerescu în M-?ii F?g?ra?, ocazie cu care au c?rat în spinare materialele de construc?ii  ?i uneltele necesare pentru ridicarea refugiului alpin C?l?un.

         Alpini?tii, în limita posibilit??ilor ?i-au f?cut vizibile opiniile lor în presa local? în leg?tur? cu acest subiect.  A ap?rut în ziarul F?clia ( Faklya ) :

-12 mai 1972  - Conversa?ie neregulat? despre un sport regulat -18 noiembrie 1978 – C??r?tori bihoreni -8 februarie 1979 – Salvatori montani în pr?pastie -16 martie 1979 – Trebuie salvamontul -20 ianuarie 1981- C??r?tori în val de vale -9 februarie 1982 – O socoteal? necesar?

În anul 1982 debuteaz? activitatea Salvamont ?tei, ca urmare a cre?terii num?rului de turi?ti ?i mai ales a practican?ilor speologiei explorative ?i sportive. În zona Mun?ilor Bihor a crescut considerabil ?i numarul accidentelor deosebit de grave. Din dorin?a de a r?spunde într-o manier? profesionist? ?i cât mai eficient? acestor provoc?ri, începând cu anul 1982 au fost ini?iate, cu sprijinul moral ?i logistic al regretatului Maestru Emerit al Sportului Emilian Cristea ?i al profesorului dr. Marcian Bleahu, demersurile în vederea înfiin??rii Forma?iei Salvamont ?tei.

            În acela?i an, având la baz? unica prevedere legal? de organizare ?i func?ionare a unit??ilor Salvamont legiferat? prin HCM 140/1969 ?i a Instruc?iunilor de Aplicare 545/1969, la in?iativa dr.ing. Mátyási Sándor de la E.M. Bihor (Intr. Metalelor Rare Bucure?ti), a dr. Popescu Gheorghe, medic cercet?tor ?tiin?ific la I.C.P.M.R.R. Bucure?ti, Sec?ia Dr.Petru Groza ?i Brijan Petru (Intreprinderea Mecanic?) ?i pre?edintele Clubului de Speologie “Speodava” din ora?ul Dr. Petru Groza, se pun bazele administrative ?i tehnice ale primei Forma?ii Salvamont din jude?ul Bihor, o activitate de pionierat bazat? pe pasiune ?i respect pentru natur?, munte ?i semenii no?trii. Primii pa?i sunt:

- se începe coresponden?a ?i demersurile organizatorice cu: Consiliul Popular Dr. Petru Groza; F.R.T.A. (M.Mih?ilescu, dr.I.Giurculescu), Inspectorat M.I., Protec?ia Civil? ?i C.J.E.F.S.-Bihor, diferite centre Salvamont existente (prin rela?ii personale): Sibiu, Piatra Neamt ?i Re?i?a, cât ?i cu Sta?ia de Salvare ?i Unitatea Militar? de pompieri din ora?;

- prin hot?rârea conducerii S.U.T. (Spitalul Unificat Teritorial – Dr. Petru Groza, director dr. Ritli Ladislau) nr. 392/16.03.1983, se atribuie un spa?iu pentru sediul Salvamont, pe str. N. Iorga nr. 32 (o sala de ?edin?e pentru cursuri ?i o magazie pentru echipamente), actualmente spa?iul este utilizat de A.S.M. – ?tei;

  Primele echipe de salvare au fost formate din cei mai buni membrii ai clubului de speologie Speodava ?i din sportivii de valoare din ora?. La infiin?are, din aceste echipe au facut parte: Brijan P., Popescu Gh., Mátyási S., Vajda A., Cuc O., Kiss B., Tuduce I., Ben?ea-Nedelcu Mihaela, Cuc V., Mure?an T., Ţintoi C., Budi?c? Gh., Nica G.

  Zona de acoperire mult prea extins? pentru posibilit??ile de atunci a fost: creasta Cârliga?i – izvoarele Some?ului Cald – Padi? – Boga – Cet??ile Ponorului – Valea Galbena – ?aua Vârtop – creasta Biharia (Cucurb?ta Mare) – Valea Sighi?tel – Valea Cr?iasa, care a fost completat? par?ial cu Stâna de Vale ?i cu platoul carstic Va?c?u din Mun?ii Codru-Moma.

 

 În 1983, emiterea deciziei Nr.10/09.02.1983 a Consiliului Popular a Or. Dr.Petru Groza (pre?edinte Klein N. ?i av.Cuc Mihai – secretar, responsabil cu activitatea Salvamont) constituie de fapt actul oficial de înfin?are a Forma?iei Salvamont din ora?, respectiv din jude?ul Bihor. La aceast? dat? Salvamontul a fost format din dou? echipe operative.

Obiective. Prin acest act de constituire a luat fiin?? o unitate Salvamont mult diferit? de celelalte deja existente în ?ar? ?i anume: în domeniul principal de activitate (care atunci nu a avut suport juridic) a fost inclus? pentru prima data salvarea din subteran (cavit??i naturale = pe?teri ?i avene) echivaletul actual al activit??ii salvaspeo, care la acea data nu a existat.

Aceast? necesitate de extindere a activit??ii clasice salvamont ?i completarea cu salvarea din mediul subteran a izvorât din specificul geologic a zonei montane (M-?ii Bihor) ce urma a fi supravegheat, format predominant din terenuri carstice (> 1000 pe?teri ?i avene), care la acea dat? au generat cele mai multe accidente grave, care ?i azi prezinta un poten?ial de risc ridicat, cel pu?in pentru speoturism ?i nu numai.

În activitatea echipelor din Salvamont - Dr. Petru Groza se reg?sesc dou? direc?ii de ac?iune: preventiv? ?i de salvare efectiv?: suprafa?? ?i subteran carstic.

Acest specific de activit??i a avut un efect ?i asupra select?rii personalului pentru desf??urarea opera?iunilor de instruire ?i interven?ie, suprafa?? sau/?i subteran. Personalul salvator montan a fost astfel divizat în echipe specializate pentru suprafa?? respectiv subteran.

 

  Din 1983 ?i pâna în 1987 inclusiv în cadrul activit??ii salvamont un accent deosebit s-a pus pe activit?tile preventive, în special patrul?ri sezoniere pe platoul carstic Padi? (vara) ?i zona pârtiilor de schii din Vârtop (+/- Stâna de Vale) ?i de rezolvare a cazurilor/solicit?rilor ini?iate prin alarmare.

  De asemenea, s-a intreprins o ampl? ac?iune de revizuire a st?rii traseelor turistice din partea central? a M-?ilor Bihor. Aceast? activitate s-a desf??urat prin repartizarea traseelor turistice pe echipe a câte doi salvatori montani, care prin parcurgerea traseului aveau obliga?ia de a completa un formular de treseu cu specificarea neajunsurilor pe care le-au constatat (lips? indicatoare, semne deteriorate, lips? lan?uri, securitatea parcurgerii traseului etc).

  În cazurile reale de solicitare prin alarmare – ie?irea echipelor pe teren s-a desf??urat pe baza unei scheme de alarmare în sistem militar (cu implicarea Unit??ii Militare de Pompieri din ora? – prin comandantul de atunci cpt. Ţintoi C-tin.). Acest sistem de?i a func?ionat efficient, totu?i a fost greoi - s? nu uit?m c? atunci înc? nu a existat telefonia mobil?.

 

 Din zona Padi?, sau poalele masivului Biharia (Valea Leucii ?i Arie?eni) ?i chiar din Codru-Moma – zona Moneasa – alarmarea a fost realizat? deosebit de eficient prin sta?iile radio fixe (pe linie MI) ale Intreprinderii Metalelor Rare  (E.M.B.). Lucrurile s-au simplificat ?i mai mult când ?eful forma?iei a dispus de sta?ie radio fix? ?i mobil? pe frecven?ele EMB ?i SUT.

  Absen?ele personalului salvator montan de la locurile de munc? pentru desf??urarea activit??ilor organizate de salvamont (alarme, cantonamente, patrulare) au fost motivate prin « scoateri din produc?ie » care se pl?teau din fondul de “obliga?ii ob?te?ti” al unit??ilor de produc?ie. În cazul activit??ilor organizate pe baza unei planific?ri vizate de Consiliul Popular – Or. Dr.Petru Groza, solicit?rile de scoatere din produc?ie au fost emise de ?eful forma?iei salvamont.

Activitatea a fost condus? de Mátyási Sándor, care a provenit din Clubul Sportiv Universitatea Bucure?ti - sec?ia de Alpinism I.P.G.G. (antrenor Dan Vasilescu) ?i din Clubul de speologie Czárán Gyula – Tinca, cu recomand?ri în coordonare/antrenare de la Emilian Cristea. Acesta, a impus în salvamont un regim sever în ceea ce prive?te activitatea de instruire ?i disciplin?, ?i de-a lungul anilor a condus la numeroase schimb?ri în componen?a echipelor, dar ?i la cre?terea calitativ? a preg?tirii personalului salvator.

Organizatoric, Forma?ia Salvamont din Dr. Petru Groza a avut urm?toarea structur?: 1. ?ef forma?ie: dr.ing. Mátyási Sándor; 2. Coordonare medical?: dr.Popescu Gheorghe ?i dr. Mure?an Traian; 3. Coordonare tehnic? de specialitate: Brijan Petru;    4. Rela?ii externe: ing. Heinzl Mihai

 

 Componen?a echipelor. O bun? parte din personal a fost preluat de la Clubul de Speologie Speodava, care era foarte bine calificat, pentru c? nu trebuie s? uit?m c? la acea dat? Speodava a reprezentat unul din cele mai bune cluburi de speologie sportiv? din ?ar?, atât ca dotare tehnic? cât ?i ca personal. La o analiz? atent? s-a constatat c? acest personal se comporta foarte bine în mediul subteran, unde era st?pân pe situa?ie, îns? la suprafat?, pe stânc?, avea lipsuri serioase, care cu timpul, prin antrenamente îndelungate, au fost corectate.

Baza tehnic? ?i material? a salvamontului cu sprijinul financiar al Consiliului Popular or??enesc s-a imbun?t??it continuu, astfel:

- 1983 -1984 – pentru uniformizarea vestimenta?iei personalului salvator, în cadrul Cooperativei “Progresul” din ora?, au fost executate la comand?: salopete, veste, pufoici (de culoare portocalie), truse sanitare individuale tipizate etc.;

- 1984 – sponsorizare Fabrica textile “Miori?a” – cu produse de tricotaj, c?ciuli, pulovere etc.;

- 1984 – Sec?ia “Ambarom” (Sinteza Oradea) prin director ing. Groza Mircea – efectueaz? numeroase sposoriz?ri – dotare mobilier sediu, asigur? vopselele pentru refacerea marcajelor turistice, asigur? mijloace de transport de teren pentru deplasarea echipelor;

- 1983 – în cadrul atelierului mecanic Sec?ia Explor?ri Geologice – sec?ia Padi? – se confec?ioneaz? prima Akja compact? din dotare;

 

- 1984 – 1989 – la Intreprinderea Mecanica – Dr. Petru Groza în continuare se proiecteaz? – execut? (?i se testeaz? la rupere) diferite echipamente de baz?. În 1984 – se execut? 2 buc??i targ? Akja demontabil?, din dou? segmente (din aluminiu).

 

Programe de instruire. Dac? pentru dotarea tehnic? par?ial? a echipelor, Consiliul Popular al ora?ului a acordat o ‘finan?are de form?’ (f?r? atingerea în totalitate a baremului de dotare impus prin legisla?ie), pentru participarea la programele organizate de F.R.T.A. – Salvamontul din Dr. Petru Groza nu a fost sprijinit financiar. Pentru suplinirea acestui neajuns, pe plan local, anual s-au organizat dou? ‘cantonamente’, etapa de iarn? ?i de var? cu finan?area de c?tre unit??ile de produc?ie din ora? prin forma legal?, acceptat? de ‘scoateri din produc?ie’.

Preg?tirea fizic? si tehnic? de specialitate a salvatorilor montani s-a realizat astfel:

înaintea accept?rii persoanelor ca membri în forma?ie, au fost testa?i în privin?a st?rii de s?n?tate, teste specifice medicinii muncii în cabinetele de specialitate ale I.C.P.M.R.R – Sec?ia Dr.Petru Groza – de dr.Popescu Gh., prin deschiderea unei fi?e individuale.

  - antrenamente s?pt?mânale pentru rezisten?? fizic? – durata 1 la 2 ore, constând în alergare pe teren variat pe lungimi de 6 – 10 km, care se încheiau cu verificarea reac?iei organismului la efort fizic prin teste specifice medicinei sportive (Mátyási Sándor - responsabil);

  - organizarea probei de orientare turistic? (proba de c?utare accidentat – la acea dat? era prob? de raliu) – trasee de 5 – 7 km în p?durea din zona lacului cu extindere spre satul Valea Neagr? (Matyasi Ludovic – responsabil)

  - cursuri la sal? – organizate în mai multe etape, atât pentru membrii cât ?i pentru aspiran?i în vederea atragerii de noi membri. Aceste cursuri s-au derulat secven?ial pe cele trei specialit??i de baz?:

- speologie sportiv? (Brijan Petru);

- alpinism (Mátyási Sándor), cu metodele de salvare specifice fiec?rui domeniu;

- orientare sportiv?/turistic? –c?utare accidentat, utilizarea h?r?ilor topografice ?i a busolei (Matyasi Ludovic).

  - antrenamente pe stânc? – se desf??urau în func?ie de posibilit??i la sfâr?it de s?pt?mân? sau pe etape. Locurile de antrenament (1 – 1.5 lungimi de coard?) au fost în prealabil amenajate în premier? ?i asigurate corespunz?tor (Mátyási S..- Brijan P.- Vajda A.- Cionca V.).

 

Cu ocazia acestor cantonamente, pe lâng? tematicile propriu-zise de salvare, au fost efectuate ?i o serie de premiere la c???rare, astfel:

- Biserica Mo?ului – 2 trasee (Mátyási S.- Brijan P.- Vajda A.);

- Cet??ile Ponorului – 2 trasee (Mátyási S.-Vajda A.; Brijan P.- Cuc O.);

- V.Boga- Piatra Câinelui -1 traseu (Mátyási S.- Mure?an T.);

- V.Boga –Piatra Bulzului – 1traseu gr.sup.(Mátyási S.- Vajda A.);

- Piatra Boghii – 3 trasee (Mátyási S.- Vajda A.; Brijan P.- Petrescu M.) doar 1 terminat – 6 lungimi c.; grad estimat IVB (Brijan P.- Vajda A.),

- Pietrele Negre – Traseul Corbul 4A - (Mátyási S.- Mure?an T.)

 

Practic s-a c???rat tot ce s-a putut, iar dac? nu au ajuns pitoanele s-au confec?ionat altele a doua zi în atelierul mecanic din Padi?.

Pentru verificarea anduran?ei în condi?ii extreme pe timp de iarn? a unui grup restrâns de salvatori montani, în mai multe etape au fost organizate bivuacuri în M-?ii Bihor.

Dintre acestea amintim cele organizate la:

-         07- 12.03.1983 – C?put – Cet??ile Ponorului (efectiv complet);

-         09  - 11.02.1984 – vale alpin? – Izvorul Bihorului – Vf.Cucurb?ta Mare;

-         14 – 16.02.1986 – Valea Rea – Vf.Cârliga?i;

Participan?i – dou? grupe/fiecare etap?: Mátyási S., Mure?an T., Vajda A.

                                                                        Brijan P., Kiss B., Mu?et A.

 

Privind retrospectiv, aceste exerci?ii poate nu reprezint? mare lucru pentru zilele noastre, îns? totul trebuie raportat la condi?iile de atunci (echipamente grele, neconfortabile, ineficiente etc.) care pentru noi au constituit o adev?rat? provocare ?i d?ruire pentru munte.

Preg?tirea medical? de prim ajutor. În Forma?ia Salvamont din Or. Dr.Petru Groza, la instruirea salvatorilor ?i participarea la ac?iunile de salvare ?i-au adus contribu?ia urm?torii medici:  

Dr. Popescu Gheorghe – medicin? general?;

Dr. Mure?an Traian – chirurg -ginecolog;

Dr. Torok Robert – psihiatru;

Dr. Lupea Valentin – medicina muncii.

 

În prima etap? de înfiin?are a forma?iei salvamont din ora?, un rol decisiv atât administrativ cât ?i ca medic, care a pus ?i bazele dot?rii medicale a forma?iei, l-a avut Dr.Popescu Gheorghe. El a prezentat primele cursuri de prim ajutor membrilor salvamont, cu utilizarea truselor medicale ?i a instrumetarului din componen?a acestora. Prin influen?ele pe care le-a avut în lumea medical? a reu?it de la inceput, împreun? cu S.U.T. – Dr. Petru Groza ?i Sta?ia de Salvare, s? echipeze salvamontul cu o trus? medical? mult peste baremul legislativ, care practic a fost o trus? a medicului. De asemenea, înc? din aceast? perioad?, fiecare salvator a fost dotat cu trus? medical? individual? în conformitate cu baremul de dotare stipulat în legisla?ie.

La instruirea medical? a salvatorilor montani, atât în cadrul cursurilor organizate la sediu, cât ?i mai ales cu ocazia aplica?iilor pe teren (cantonamente), un aport deosebit l-a adus Dr. Mure?an Traian. Cursurile prezentate datorit? stilului de expunere foarte expresiv ?i conving?tor, a suscitat interesul personalului pentru acest domeniu esen?ial al activit??ii noastre de salvatori montani. Dr. Mure?an T., practic a participat la toate aplica?iile organizate ?i la solicit?rile salvamontului cu ocazia interven?iilor reale.

        

  În 1987 Gáspár Isvtán, Ille László ?i Somogyi Sándor - pensionar, conduc?torul sec?iei de turism a clubului TIPO  Poligrafia Oradea, având experien?, renume ?i vechime în via?a turismului bihorean, au încercat s? men?in? în aten?ia  administra?iei jude?ene problema necesitî?ii înfiin?rii unui serviciu de  salvare montan? la nivel jude?ean. Conducerea administra?iei jude?ene din aceste vremuri, în principiu, a fost de acord cu aceste încerc?ri.

Dl. Somogyi a c?utat  o persoan? care are experien?a necesar? în privin?a  func?ion?rii unui serviciu de salvamont jude?ean ?i totodat? are pe lâng? experien? ?i calificarea ca alpinist ?i speolog. Obiectvul comun a format echipa.

În aprilie au luat leg?tura cu dl. Dr. Győrffy Lajos - conduc?tor cu mult? experien? a Salvamontului din Baia Mare. Gáspár Isvtán s-a deplasat  la Izvoare , unde cu dl. Győrffy a purtat o discu?ie despre sarcinile, posibilit??ile ?i eventualele capcane.

 

La data de 20 iunie 1987 în baza hot?rârii nr. 248/20.06.1987 a  Consiliului Popular Jude?ean s-a înfiin?at Serviciul Jude?ean Salvamont Bihor. Din partea Consiliului Popular Jude?ean dl. ing. Gheorghe Mure?an (?ef serviciu  Direc?ia Tehnic? Jude?eana Bihor) a fost numit pentru derularea activit??ilor administrative ?i de secretariat ale serviciului Salvamont.

  

A început organizarea, selectarea membrilor ?i formarea echipelor. Nucleul de baza a salvamontului a fost alc?tuit din alpini?ti, speologi, schiori legitima?i la cluburi de profil, ?i turi?ti cu cuno?tin?e amanun?ite privind  zona montan? bihorean? ?i cu conditie fizic? curespunz?toare ?i nu în ultimul rand, membrii forma?iei Salvamont Dr. Petru Groza. La nivelul jude?ului, salvamontul avea 40 de membrii. Serviciul Jude?ean Salvamont Bihor a fost alc?tuit din 3 centre: Oradea, Dr. Petru Groza ?i Beiu?, în total 6 echipe. A fost organizat? asisten?a Salvamont la Stâna de Vale,  Padi?, Vartop, Vadu Cri?ului ?i defileul Cri?ului Repede , Meziad.  A început ?i preg?tirea profesional? în urma c?ruia la  Direc?ia de S?n?tate Public? Bihor s-a asigurat preg?tirea în domeniul primului ajutor. Pentru a asigura cea mai bun? îngrijire a accidenta?ilor, între membrii echipei a fost ales ?i dl. Dr. Nagy Péter. La nivel local a fost organizat? preg?tirea teoretic? - practic? ?i testarea cuno?tin?elor a membrilor Salvamont. În Oradea a fost inagurat Sediul Salvamont, în Pasajul Palatului Vulturul Negru.

S-a continuat refacerea marcajelor ?i a traseelor turistice din jude?. Echip?ri tehnice, lan?uri, trepte, s?ge?i direc?ionale, lucr?ri cartografice, proiecte. În elaborarea proiectelor ?i a desenelor technice a fost de mare ajutor dl. Daday János, inginer-colonel pensionat. În  continuu au fost fabricate, montate, schimbate, reparate echip?rile tehnice de pe traseele turistice ?i de alpinism.

În  1988: - a avut loc primul stagiu de preg?tire judetean în condi?ii de iarn?, la Stâna de Vale; - iulie - participare la Conferin?a de Salvaspeo din Moneasa; - octombrie, Seminariu Salvamont, Poiana Bra?ov. În continuu au fost achizi?ionate echipamentele tehice, ecipamentul colectiv ?i cel personal, sta?ii radio (recep?ie-emisie) ?i echipamentul medical necesar. A început ?colarizarea membrilor în ?colile organizate de Organiza?ia Profesional? a Salvatorilor Montani din România. Școlile de var? au fost organizate la Padina, iar cele de iarn? în Parâng. În  februarie 1989 la Raliul Salvamont de la Bor?a au paricipat dou? echipe bihorene: ·         De la Dr. Petru Groza: Iag?r Moise, Vaida Árpád, Nour Dan. ·         De la Oradea: Vod? Drago?, Iffiú András, Letea Mircea, Dobrai Péter. În octombrie 1989 la raliul Salvamont nu a putut participa din Bihor decât o echip? Or?dean?. În aceea?i lun? am participat la Seminarul Salvamont de la Piatra Fântânele, Bistri?a. Pân? în 1990, 16 membri ai Serviciului Salvamont din Bihor, deja au terminat ambele sesiuni (var? -iarn?).

În 20 ianuarie 1990 la Predeal a avut loc o întâlnire în vederea g?sirii unei noi forme de organizare a Salvamontului. Au fost prezent 21 reprezentan?i ai Serviciilor Jude?ene Salvamont.

În 11 aprilie 1990 a fost aleas? conducerea na?ional? a Salvamontului, format? din 11 membrii, între ei g?sim ?i pe or?deanul Gáspár István.

F?ra a avea preten?ia c? lista este complete, amintim pe câ?iva dintre cei care ?i au adus un substan?ial efort la cre?terea calitativ? a salv?ri montane din Jude?ul Bihor:

Oradea : Ban Dumitru, Chereche? Livia, Borodan Teodor(Dorel), Piros Szilárd, Dr. Nagy Péter, Gáspár István, Paut? Adrian, Drago? Vod?, Dobrai Péter, Letea Mircea, Dietrich Gustav, Iffiú András, Kokes János, Ille László, Ille Lajos, Czibulák János (Fóka), Nagy Sándor, Hajner János (Rubi), Szabó Sándor (Samu), Kovács László, Osváth Géza, Tavaszi János, Cosma Adrian, Ardelean Gavril,Nagy Tibor.

Dr. Petru Groza : Mátyási Sándor, Brijan Petru,  Vajda Árpád, Nour Dan, Petrescu Mircea, Iag?r Moise, Heinzl Mihai, Mátyási Ludovic, Kuti Ludovic, P?tra?cu Gheorghe,  Mu?et Alexandru, Cionca Voicu, Birta Cristian, Strusievici Mihai, S?l?jan Horea, Tulucan Tiberiu, Bulc Adrian, Ro?ca Sorin.

Beiu?: Naghiu Anton, Jurjiu Marcel, Bunas Dorel, Pica Octavian, Isoc Ovidiu, Dan Cristian.

 

***

Dup? 1990, pe fondul schimbarilor intervenite în societatea civil? din România, aceste structuri au disp?rut prin auto-desfiin?are sau au devenit ineficiente, în mod special pe fondul lipsei de sus?inere financiar? ?i administrativ? din partea autorit??ilor locale. Acestea se întâmplau în timp ce, datorit? liberei circula?ii, al facilit?rii accesului la echipament performant ?i apari?iei ini?iativei private în exploatarea poten?ialului turistic al zonelor montane, turismul montan ?i practicarea sporturilor specific montane au cunoscut un " boom" impresionant.

În consecin?, în iunie 1995, se înfiin?eaz?  Salvamont CRSE Apuseni - Oradea, ca departament de salv?ri montane încadrul Centrului Regional de Supraveghere Ecologic? - Apuseni, la ini?iativa unor fo?ti membri iai Salvamont Oradea ?i a unora dintre membrii cluburilor de alpinism ?i speologie din Oradea.

  În 1997, dupa 8 luni de campanie pro-Salvamont, an în care s-au utilizat toate mijloacele legale de sensibilizare a opiniei publice ?i în special a autorit??ilor locale, Consiliul Jude?ean Bihor înfiin?eaz? Serviciul Public Salvamont Bihor, prin preluarea Salvamont CRSE Apuseni - Oradea. Salvamont Bihor, nu are personalitate juridic? , fiind integrat în Serviciul Patrimoniu din cadrul Direc?iei Economice a Consiliului Jude?ean Bihor. La un an de la reînfiin?area serviciului jude?ean au fost cooptate ?i structurile respectiv persoanele care doreau sa se implice în activitate, existente la acel moment la ?ei ?i Beiu?.

Structurile cu rol de decizie la nivel local ?i jude?ean precum ?i opinia public? au con?tientizat rolul ?i locul Salvamont în cadrul organismelor de importan?? jude?ean? ?i, de ce nu, regional? odat? cu interven?ia din pe?tera Micula, din anul 1998. Impresionanta mobilizare a resurselor materiale ?i umane, durata lung? a interven?iei ( 17 ore) precum ?i competen?a salvatorilor au determinat schimbarea percep?iei generale despre aceast? activitate ?i au deschis por?ile colabor?rilor viitoare cu alte structuri de interven?ie ?i salvare.  Aceasta este prima ac?iune de salvare în care s-a colaborat  direct cu S.M.U.R.D. Bihor, atât prin alocarea unei ma?ini cu medic pe întreaga durat? a interven?iei cât ?i prin faptul c? un cadru medical calificat  a intrat în pe?ter? al?turi de salvtori, asistând ?i monitorizând victima ?i pe întreaga durat? a evacu?rii.

În luna aprilie 2002 s-a constituit Asocia?ia Salvatorilor Montani Bihor . Membrii fondatori ?i nucleul de baz? al A.S.M. Bihor, îl constituie fo?tii ?i actualii membrii ai forma?iunii Salvamont Oradea, din cadrul Serviciul Public Salvamont Bihor .

Obiectivele  principale  urm?rite de Asocia?ia Salvatorilor Montani Bihor sunt:

- sprijinirea pe plan material, tehnic, logistic ?i uman a activit??ii  Serviciului Public Salvamont Bihor

- dezvoltarea  asisten?ei Salvamont  în zona montan? a jude?ului Bihor .

- promovarea  practic?rii  turismului  montan ?i  a sporturilor specific montane

- promovarea  conceptului de "cultur? ?i educa?ie  turistic?" specific zonei montane, în special în rândul tinerilor.

- promovarea la scar? na?ional? ?i  interna?ional? a   arealului montan românesc în sprijinul dezvolt?rii turismului  ?i  practic?rii lui  într-un cadru  civilizat  ?i  sigur.

- implicarea asocia?iei  în  activit??i de asistare a comunit??ilor afectate de catastrofe, calamit??i etc., în colaborare cu alte structure ?i organiza?ii locale, na?ionale ?i interna?ionale care ac?ioneaz? în acest sens.

            Anul 2003 a fost, cel pu?in în primele 6 luni, unul din cei mai grei ?i solicitan?i ani din întreaga istorie a salvamontului bihorean.

Nefericitul accident de la sfâr?itul anului 2002 în care 4 speologi bihoreni au fost surprin?i de o avalan?? în M-tii F?g?ra? a determinat, pe lâng?  îndeplinirea îndatoririlor curente din sezonul  hibernal  ?i o mobilizare impresionant? de for?e pentru participarea la ac?iunile de c?utare / recuperare a celor 4 speologi. De-a lungul a 6 luni, printr-un efort colectiv material ?i uman remarcabil, membrii salvamont Bihor s-au al?turat colegilor salvatori montani  din  Arge?  în efortul de recuperare a celor disp?ru?i.

           Acest demers a deschis por?ile colabor?rii cu alte structuri salvamont din ?ar? ( Arge?, Sibiu, Gorj etc) precum ?i afilierea Serviciului Public Salvamont Bihor la  structuri de salvare / c?utare de anvergur?  european?.

 

În anul  2004, datorit? faptului c? asocia?ia a dovedit în numeroase rânduri c? posed? o disponibilitate ?i un potential deosebit în a participa la ac?iuni de salvare - recuperare,  A.S.M. Bihor a fost invitat? s? fac? parte din KARISZ – asocia?ie caritativ? constituit? ca un parteneriat, cu scopul de a acorda asisten?? popula?iei ?i comunit??ilor în caz de calamit??i ?i catastrofe, cuprinzând organiza?ii de profil din 3  ?ri europene - Ungaria, Slovacia ?i România.

        Începând cu luna aprilie 2005  modul de organizare al Serviciului Jude?ean Salvamont Bihor a fost modificat? prin semnarea unui accord între Consiliul Jude?ean Bihor ?i Asocia?ia Salvatorilor Montani Bihor, urmând ca activitatea de salvare montan? s? se desf??oare sub coordonarea asocia?iei, fiind finan?at? de Consiliul Jude?ean Bihor. Serviciul va avea o structur? unitar? organizat? pe dou? centre, Oradea ca Sediu Central ?i ?ei ca Centru Zonal.

Începând cu data de 16 ianuarie  2007 Serviciul Jude?ean Salvamont Bihor a fost transformat în Serviciul Jude?ean Salvamont – Salvaspeo  Bihor, în urma apari?iei legii 402/2006, care reglementeaz? activitatea de salvare speologic? iar atributiunile ce decurg din aceast? modificare legislative, au fost preluate tot de  Asocia?ia Salvatorilor Montani Bihor.

 

Din momentul reorganiz?rii Serviciului Jude?ean Salvamont Bihor ca urmare a programelor de formare profesional? desf??urate în mod continu s-au atestat ?i reatestat  cca 30 de salvatori montani sau salvatori speologi care au urmat inclusive cursurile de prim ajutor calificat – paramedic, unii având toate specializarile mai sus amintite, alti zece salvatori fiind în curs de preg?tire.

În anul 2010 Baza Salvamont de la Vartop este inaugurat?, urmand ca în 2013 ?i 2014 Servicul Jude?ean Salvamont-Salvaspeo s? amplaseze 3 puncte Salvamont în ?uncuiu?, Stana de Vale ?i Gl?voi.

Salvatorii din cadrul serviciului sunt membrii a celor dou? asocia?ii profesionale care reglementeaz? în România activita?ile de salvare montan? si salvare din mediul subteran speologic, Asocia?ia Salvatorilor Montani din România respective Corpul Român Salvaspeo. Serviciul Jude?ean Salvamont – Salvaspeo  Bihor este reprezentat în cadrul Consiliului Serviciilor Publice Salvamont din România ?i încadrul Grupului de lucru pentru Salvarea Montan? din cadrul Departamentului pentru Situa?ii de Urgen? din cadrul M.A.I., este primul serviciu salvaspeo acreditat ?i printre  primele servicii salvamont acreditate din România.

 

 

 

 În 2017 se înfiin?eaz? Centrul de Preg?tire pentru Salvatori Montani, în Jude?ul Bihor, Sat de Vacan? Vârtop, beneficiind de experien?a elve?ian? din St. Gallen.

Obiective ale proiectului, -general: de a consolida pe termen lung capacit??ile ?i structurile din jude?ul Bihor, în scopul de a oferi servicii mai bune de salvare
montan? pentru comunitate ?i pentru turi?ti, beneficiind de cuno?tin?ele ?i expertiza elve?ian?.
Obiective specifice:

1. Consolidarea calit??ii parteneriatului între institu?iile elve?iene ?i române?ti ?i cre?terea nivelului de cooperare între re?elele locale ?i
interna?ionale. Sporirea vizibilit??ii de cooperare existent?, care s? permit? ca cele mai bune exemple practice din ambele ?ri s? fie cunoscute.

2. Facilitarea accesului voluntarilor de salvare montan? la informa?iile teoretice - prin elaborarea Codului / manualului de conduit? de salvare montan?, care con?ine,
de asemenea ?i expertiza elve?ian? -?i îndrum?ri practice pentru a îmbun?t??i abilit??ile lor, prin înfiin?area primului Centru de Preg?tire pentru Salvatori Montani din Jude?ul Bihor beneficiind de experien?a elve?ian? din St. Gallen.

3. Adaptarea modului de realizare a asisten?ei salvamont, prin asigurarea unui centru cu dotare tehnic? corespunz?toare, prin schimburi de experien?, ateliere
de lucru, formarea ?i dezvoltarea abilit??ilor de salvatori, precum ?i de adoptare a normelor în ceea ce prive?te rela?ia dintre echipa de salvare montan? ?i cei care
gestioneaz? ?i opereaz? zonele de schi, astfel încât prevenirea accidentelor ?i interven?ii în caz de accidente s? poat? fi efectuate cu maxim? eficien?.