Prezentarea Zonei Montane

 

Situat în partea de NV a României ?i cu o suprafa? de 7544 km², jude?ul Bihor se eviden?iaz? prin distribu?ia relativ uniform? a trei trepte de relief - mun?i, dealuri ?i câmpie, ce se de?f?soar? sub forma unui vast amfiteatru natural, sprijinit pe latura vestic? a Mun?ilor Apuseni.

 Zona montan? a jude?ului Bihor (cca.1900 km²) este reprezentat? prin Mun?ii Bihor-Vl?deasa cu altitudinea maxim? în vf. Cucurb?ta Mare (1849 m) ?i printr-o serie de mun?i cu altitudinea mai redus? (500-1000m)-Codru-Moma, P?durea Craiului ?i Muntele Șes.
Ace?ti mun?i se bucur? de o mare ?i veche popularitate turistic? ce se datoreaz? peisajelor deosebit de atractive ce prezint? o mare varietate , de la culmi gola?e alpine la p?duri dese de molid, v?i salbatice cu cascade ?i  impresionante verticale de calcar. Marea atrac?ie o constituie însa formele carstice, care acoper? o mare parte din ace?ti mun?i, aici fiind prezente câmpuri de lapiezuri ?i doline, uvale ?i polii, platouri carstice ?i chei adânci ?i mai ales pe?teri care sunt într-un num?r foarte mare (cca 4000). Num?rul mare al pe?terilor ?i spectaculozitatea reliefului carstic au atras înca de demult aten?ia mai multor exploratori ?i cercet?tori, fapt ce a influen?at ?i determinat dezvoltarea turismului în ace?ti mun?i. Astfel c? înca de la sfâr?itul sec.XIX ?i începutul sec. XX existau pe?teri amenajate (Vadu Cri?ului ?i Meziad), iar în zona Padi? erau amenajate mai multe trasee turistice, de exemplu în Cheile Galbenei existau pode?e ?i sc?ri de lemn. La ora actual? re?eaua traseelor turistice din jude?ul Bihor m?soara peste 700 km, majoritatea lor putând fi vizitate pe tot parcursul anului.
Perioada cea mai bun? pentru drume?ii este vara, când temperatura aerului atinge valori medii de 14-16 grade în mun?ii jo?i ?i 8-14 grade Mun?ii Bihor-Vl?deasa. Luna caracteristic? pentru anotimpul de iarn? este ianuarie, când ninge abundent, iar temperatura aerului are valori medii cuprinse între -8 si -10 grade în Mun?ii Bihor-Vl?deasa, iar în mun?ii jo?i între -2 si -4 grade.
Principalele puncte de plecare spre traseele turistice sunt câteva zone de un interes turistic deosebit.
 
Zona ?ncuiu? -Vadu Cri?ului este situat? în partea de NE a Mun?ilor P?durea Craiului, la doar 60 km de Oradea ?i este dominat? de Defileul Cri?ului Repede. 
Majoritatea traseelor pleac? de la Cabana Pe?tera ?i au ca scop vizitarea Defileului Cri?ului Repede, Valea Mi?idului ?i Platoul Carstic Ima?ul B?trânului. 
Zona poate fi considerat? un paradis al c??r?torilor, pe stâncile calcaroase din defileu fiind amenajate multe trasee de escalad? cu diferite grade de dificultate ?i lungimi. Recent a fost amenajat pe versantul drept al defileului ?i un traseu de via ferrata ce are o lungime de 150 m ?i o diferen? de nivel de cca. 110 m.
 În zona defileului, apele învolburate ale Cri?ului Repede ofer? condi?ii bune pentru practicarea raftingului, în prezent existând mai multe agen?ii care organizeaz? ture cu ghid ?i echipamente specifice.
În zon? se mai pot vizita Pe?tera Unguru Mare ?i Vadu Cri?ului, ambele fiind amenajate turistic.
De asemenea se poate vizita ?i Pe?tera Vântului, pe?tera care cu cei 56 km, de?ine recordul de cea mai lung? pe?ter? din România. Vizitarea acestei pe?teri implic? o programare la administratorul/custodele pe?terii, ea neavând program zilnic de vizitare. 
 
 
 
Zona Ro?ia se desf??oar? între 300-700 m altitudine ?i se afl? la limita sudic? a Mun?ilor P?durea Craiului cu zona deluroas?,  la o distan? de 25 km de ora?ul Beiu?. Intreaga zon? este o combina?ie armonioas? de plaiuri ?i versan?i abrup?i, p??uni ?i vârfuri de stânc? gola?e, platouri carstice cu sate risipite, chei adânci ?i întinse p?duri de foiase. Aceasta zon? a devenit mai cunoscut? turi?tilor, odat? cu amenajarea Pe?terii cu Cristale din mina Farcu, în anul 2010. De la parcarea amenajat? în fa?a pe?terii ?i cap?tul amonte al c?tunului Poni?a, pornesc câteva trasee pentru vizitarea Cheilor Lazurilor, Izbucului Ro?iei ?i a Cheilor Cu?ilor. Câtiva ghizi speoturistici din zon? ofer? posibilitatea de a vizita ?i pe?teri neamenajate (Ciur-Ponor, Gruie?i, Craiului)
În fiecare an, în prima duminic? a lunii octombrie, la locul numit Între Râuri, din satul Ro?ia are loc Festivalul Strai?a Plin?, un târg de produse tradi?ionale.
 
 
Sta?iunea Stâna de Vale din Mun?ii Bihor-Vl?deasa este situat? în zona de izvoare V?ii Iadului la o altitudine de 1100 m ?i la 25 km de ora?ul Beiu?. Din centrul sta?iunii pleac? mai multe trasee ce au ca obiectiv vizitarea cascadelor care se afl? aici (Moara Dracului, S?ritoarea Iedu?ului, Laia Mare, Iadolina, V?lul Miresii) ?i a culmilor înalte de 1400-1600 m ce înconjoar? zona ?i ofer? priveli?ti largi asupra Depresiunii Beiu?ului.
Iubitorii sporturilor de iarn? se pot bucura de relieful cu pante prelungi ?i stratul generos de zapad? ce acoper? iarna ace?ti mun?i ?i creeaz? condi?ii favorabile pentru practicarea schiului de tur?, iar pe culmile gola?e, unde vântul este mai puternic, a snowkiting-ului. C??rarea pe ghea? este posibil? în lunile cele mai geroase, ianuarie ?i februarie, atunci când cascadele sunt înghe?ate.
 
 
Sta?iunea Vârtop este a?ezat? la limita dintre jude?ele Bihor ?i Alba la obâr?ia V?ii Arie?ului, la 110 km de Oradea. Sta?iunea este cunoscut? îndeosebi pentru pârtiile de schi, ce ofer? condi?ii ideale pentru practicarea sporturilor de iarn?, durata medie a sezonului de iarn? fiind de 4-5 luni, din decembrie pân? în aprilie. În sta?iune exist? câteva ?coli de schi ?i mai multe centre pentru închiriere de echipament sportiv de iarn?.
 Vara, telescaunul de pe pârtia Piatra Gr?itoare este func?ional din iunie pân? în septembrie, iar pe pârtie este amenajat un traseu de coborâre pentru biciclete ?i carturi. La Pietrele Negre se pot parcurge mai multe trasee de escalad? ?i un traseu de via ferrata.
Sta?iunea Vârtop poate fi folosit? ca punct de plecare în drume?ii spre  Masivul Biharia, Groapa Ruginoasa, Pietrele Negre ?i spre zona Padi?. Cu ajutorul ma?inii se pot vizita ?i obiectivele turistice de pe Valea Arie?ului, Ghe?arul de la Sc?ri?oara, Casa de Piatr?, Poarta lui Ionele, Ghe?arul de la Vârtop, Dealul cu Melci.
Zona Padi?  cu o suprafa? de aproximativ 70 km² este considerat? Perla Turismului Bihorean. Aflat? în extremitatea estic? a Parcului Natural Apuseni, Zona Padi? este strabatut? de drumul jude?ean DJ763(asfaltat în 2013) care face leg?tura între Pietroasa(BH) ?i R?chi?ele(CJ). Ramifica?iile acestui drum permit accesul cu autoturismul spre principalele obiective turistice din zon?: Cet??ile R?desei, Cheile Some?ului Cald, Poiana V?r??oaia, Poiana Gl?voi, Poiana Florilor, Cheile Galbenei. 
Zona ofer? atrac?ii turistice potrivite pentru toate gusturile, începând de la dolinele ?i poienele sale lini?tite, parc? luate din basme, pân? la traseele sale turistice cu grad ridicat de dificultate.
Relieful specific acestei zone este cel carstic. Platoul Carstic Padi? aflat la o altitudine medie de 1200 metri este m?rginit de abrupturi în care g?sim v?i s?lbatice, chei adânci – Cheile Some?ului Cald, Cheile Galbenei, Cheile Jgheabului ?i canioane – Canionul Valea Seac?, Canionul Valea Rea. Pe platou întâlnim doline, lapiezuri, sorburi, izbucuri, polii, avene ?i pe?teri. Pe?terile din Zona Padi? sunt renumite pentru frumuse?ea lor. O atrac?ie turistic? deosebit? o constituie pe?terile de ghea? – Ghe?arul de la Barsa, Ghe?arul Focul Viu care este al treilea ca m?rime din România, dupa cel de la Sc?ri?oara ?i cel din Avenul Bor?ig.
În Lumea Pierdut?, un fenomen carstic impresionant ce ascunde în subteran o re?ea imens? de galerii active, putem g?si Avenul Gem?nata ?i Avenul Negru, care reprezint? dou? “por?i de intrare” în subteranul m?cinat de ape.
În nordul zonei, în Poiana V?r??oaia se afl? a doua cea mai adânc? pe?ter? din România, Avenul V5. Incâ nu a fost publicat? harta ?i o descriere amanun?it? a pe?terii, aceasta fiind în curs de explorare/cartare.. Pe?tera V5 poate s? deschid? o perspectiv? foarte important? pentru Platoul Padi?, legat? de turismul speologic de platou, cunoscut fiind faptul c? Platoul Padi? are foarte multe pe?teri, dar niciuna amenajat? pentru turism de mas?. Ea este important? nu numai pentru faptul c? este foarte lung?, ci ?i pentru  forma?iunile interioare, care reprezint? o atrac?ie turistic? deosebit?, atât pentru vizitatori, cât ?i pentru speologi.
Poiana Ponor este una din pu?inele polii tipice din mun?ii nostrii, în care se regase?te un izbuc – Izbucul Ponor, un râu ce str?bate poiana ?i la final un sorb, unde apele dispar în subteran, mai apoi ele reg?sindu-se in Cet??ile Ponorului. 
Numit ?i Everestul speologiei române, complexul carstic de la Cet??ile Ponorului are o galerie principal? de 2 km lungime, activ?, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare râu subteran din ?ar?, curge formând cascade, repezi?uri ?i vâltori. Intrarea în pe?ter? se face printr-un portal de 70 m înal?ime ?i 30 m l??ime ce perforeaz? peretele primei doline, gigantic? ?i aceasta(300 m adâncime, 100 m diametru).
Pere?i de stanc? gigantici eroda?i de apa V?ii Galbena în forme spectaculoase, grote ?i pe?teri ascunse, un r?u subteran, Cascada Evantai ?i Izbucul Galbenei –iat? câteva dintre motivele pentru care merit? s? vizita?i Cheile Galbenei. Acest fenomen carstic de dimensiuni considerabile dreneaza apele care se pierd în Pe?tera Cet??ile Ponorului.
F?când parte din Parcul Na?ural Apuseni, camparea în zona Padi? este permis? doar în zone amenajate, cum ar fi campingul Gl?voi (la Grajduri), unde se afl? ?i un post Salvamont, totodat? locul este u?or accesibil cu orice tip de ma?in?. Gl?voi este locul ideal de campare, datorit? faptului c? aici se intesecteaz? aproape toate traseele turistice din zon?, ?i se pot efectua mai multe excursii de 1 zi.
A?adar, pentru iubitorii de drume?ii montane, zona Padi? reprezint? un reper turistic important ce merit? descoperit de fiecare dat?.  
De?i nu concureaz? cu în?l?imile celorlal?i mun?i din ?ar? Muntii Apuseni atrag totu?i un num?r impresionant de vizitatori, datorit? diversit??ii fenomenului carstic ce se reg?se?te aici: ponoare, izbucuri, chei, ?i pe?teri, a c?ror densitate nu se mai reg?se?te nic?ieri în ?ar?.  Ne a?teapt? trasee montane de peste 100 de ani. Primele au fost descrise ?i marcate în 1900, de c?tre Czárán Gyula, un cunosc?tor ?i iubitor al mun?ilor Apuseni.